Niste articole proaste

Au îmbătrânit și superscrierile și organizatorii, nu e de mirare că au amânat toată treaba cu un an pentru a putea strânge niște texte așa și așa. Pe bună dreptate, eminențele long-reads s-au specializat și nu se mai expun ca pe vremuri ( astrofizicieni , porumbei , Colectiv , ILIȘOI ). Aleg calea textelor care se scriu singure și care au sens să existe. Ca pe tine însuți e 60-70% citate (e mai mult o super-transcriere) și o grămadă de observații sătesc-existențiale de gen Înserarea se lasă treptat peste sat. O barză se întoarce la cuib aducând niște crengi în cioc. Sunt și multe vrăbii care se agită pe lângă berze. Sigur, e prost scris și s-a văzut mai bine pe TPU, dar culegătoarea de text a fost cumsecade și s-a dus să documenteze ceva necesar, deci nu chiar contează. Textul e memorabil pentru videoul de la final, filmat cumva ca o lucrare de semestru la o școală privată de cameramani de nunți cu tema oameni în mișcare pe timp de zi . Pe măsură ce pe fundal se discută homofob...

Texte:  https://pressone.ro/modele-de-curaj-greti-ingerul-sperantei/               http://casajurnalistului.ro/muzicant-om-civilizatie/             http://features.decatorevista.ro/noi-aici-suntem-universali PressOne e ca un preot clujean mai citit, dar pe WordPress. A fost un timp în care iadul a avut o replică pe pământ. Din întuneric, o tânără fată a înălțat spre cer un mănunchi de hârtii aprinse și a făcut lumină. Pentru totdeauna. Îndrăzneala ei a născut una dintre cele mai frumoase povești din istoria umanității. Textul începe cu o supradoză de mic-burghez clujean lansându-și volumul de versuri în beci la Biblioteca Central-Universitară. Imaginarul e de afiș pentru spectacolul de Crăciun de la Teatrul Național sau de emisiune la Radio Cluj. E vorba despre o tânără de o frumusețe nepământeană, delirul se amplifică. Astea cu înger/demon, nepământean etc. prind bine mai ales în Cluj, unde există ...

Anul ăsta s-au găsit și mai mulți bani pentru superscrieri, s-a găsit o sală, niște experți (mulțumim partenerului de ospitalitate) care să țină workshopuri perspiraționale și un băiat să pună muzică de pe laptop. Poate la anul Superscrieri va fuziona cu un street food fest și se vor da burritos în file de DoR. Dinu Guzzu a sintetizat cu bun-simț situația de anul ăsta. Oricum, premiul I Reportaj e luat de DoR pentru ceva fabulă ornitologică despre Timișoara. Deja DoR sunt un fel de clanul Cămătaru al scrierii jurnalistice quality. Iau cam tot și lasă puțin și altora să nu le iasă vorbe pe la nunți. Text sursă: http://www.decatorevista.ro/ciori-versus-porumbei-dor-27/ Text de Andrada Fiscutean şi Sorina Vasile Who dis jurnaliști independenți/formatori de opinie? Prima frază: Toamna târziu, întotdeauna sosesc cu lăsarea întunericului. Mai întâi le auzi sunetul ca de vuvuzele răguşite. În centrul Timişoarei, de undeva din spatele Operei, ţâşnesc mii de puncte ...

S-au găsit și anul acesta niște bani și o sală de spectacole pentru câteva articole proaste.  Ceva articol DOR despre Colectiv a luat premiul I, și din păcate deja îl știam, oamenii l-au promovat la momentul respectiv cu deschideri ridicole de tip de citit dintr-o răsuflare. Doare, dar trebuie citit și alte din astea. https://www.dor.ro/colectiv-dor22/ Fiind DOR, e o lălăială long read presărată cu lupșenisme prețioase și goale, gen Niciunul dintre aceste momente nu e ușor de retrăit. Sunt explicite, ca atunci când privești o rană deschisă cu un amestec de vinovăţie, curiozitate și fascinaţie. Cum e ăla și ce e ăla un moment explicit? Nicicum și nimic, dar livrează genul de alto scriitoricesc care presupune că scribul a transcens durerea/șocul/groaza PRIN SCRIS. Spun că au scris textul pentru că o datorau arșilor și morților, ce gest! Hei, ai murit degeaba la 20 de ani în ceva speluncă, dar uite aici un text căt o licență despre cum îți filtrăm moartea într-o compuner...